We were unable to load Disqus. If you are a moderator please see our troubleshooting guide.

Vasile Zărnescu • 6 years ago

Nu este nici un mister: sunt jidanii care au imigrat în România mai mult sau mai puțin legal. Eu am scris în carteam ea, HOLOCAUSUTL – GOGORIȚA DIABOLICĂ, atît ăn edițai din 2014, cît și în cea din 2015, că în România sunt circa două milioane de jidani, nu 7.000 cît minte Aurel Vainer.

Radu • 7 years ago

Mulțumesc d-lui Cristian P. pentru îndrumarea solicitată. Am reușit !

Radu • 7 years ago

În momentul de față este clar că de la Institutul Național de Statistică nu mai avem ce să cerem din cauza răspunsului venit de acolo, care ne-a „lămurit” deplin. În continuare ar trebui solicitată obținerea unui răspuns de la instituția care acordă cetățenia română străinilor ! Poate aflăm „ceva în plus” adică mai mult decât nimic.
Radu Pârvu
P.S.
Cine îmi poate spune cum să procedez ca atunci când postez comentarii să apar cu numele meu real - adică să schimb denumirea actuală: „1975” ?

Radu • 7 years ago

Mai exact pentru aprox. peste 1 milion de persoane din România nu este posibilă aflarea identității !!!
Acuma să ne ierte Dumnezeu, dar e cusută cu ață albă toată povestea asta ! Cum adică să nu știi (Institut Național de Statistică) pentru peste un milion de oameni ce sunt ei ? Dacă eram în China hai treacă meargă că ei sunt mulți rău, dar pentru noi numărul respectiv înseamnă 6,14 % din totalul populației, procent care nu știm de fapt ce înseamnă ! Sunt oare musulmani sau poate evrei, sunt aceștia țigani sau ce altceva ?
„Noi încă nu știm” - vorba lui Farfuridi, numai că mie mi se pare cam groasă.
Radu Pârvu

Radu • 7 years ago

D-le Ilie Tudor !

Din câte am înțeles, din informațiile primite, lucrurile stau cam așa (citat din materialul respectiv, cap: „Notă metodologică”, la subcap. ETNIA, pag. 24 din 35):

„Etnia este definită ca fiind opțiunea unei persoane de a aparține unui
grup uman cu trăsături comune de civilizație şi cultură, prin una sau
mai multe dintre caracteristicile referitoare la limbă, religie, tradiții şi
obiceiuri comune, stil de viață şi alte caracteristici specifice.
La recensământul din anul 2011, înregistrarea etniei s‐a făcut pe baza liberei declarații a
persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare această caracteristică,
precum şi pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse
administrative, informația nu este disponibilă pentru această caracteristică.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884,8 mii persoane din totalul celor 20.121,6 mii persoane care formează populația stabilă (rezidentă).
La prelucrarea şi prezentarea rezultatelor recensământului au fost efectuate următoarele grupări
ale persoanelor care şi‐au declarat etnia: la etnia română s‐au inclus şi persoanele care s‐au
declarat aromâni (20384 persoane), macedoromâni (203 persoane), meglenoromâni, istroromâni,
vlahi şi cici (178 persoane); la maghiari s‐au inclus secuii (1665 persoane) şi ungurii (1133
persoane); la romi s‐au inclus şi persoanele care s‐au declarat țigani (27904 persoane),rudari (20929 persoane), ursari (7596 persoane), spoitori (4682 persoane), căldărari (3782
persoane), gabori (3203 persoane), țigani de mătase (1602 persoane), vătraşi, cărămidari, băieşi,
lăutari, lăieşi, caştali, pletoşi, boldeani, geambaşi, cocalari, zavragii (2474 persoane); la germani sau
inclus şi cei care s‐au declarat şvabi (3894 persoane), saşi (1394 persoane), nemți, țipțări şi
landleri (209 persoane); la ucraineni s‐au inclus şi huțulii (1474 persoane) şi haholii (90 persoane);
dintre ruşi – lipoveni, 10286 persoane s‐au declarat ruşi; la albanezi s‐au inclus şi shqiptarii, iar la
macedoneni, şi macedo‐slavii.
În tabele, la “Altă etnie” au fost incluse toate grupurile etnice care au întrunit, fiecare în parte, sub
1000 de persoane (ceea ce reprezintă sub 0,01% din populația stabilă), respectiv ruteni (497
persoane), albanezi (408 persoane), caraşoveni (203 persoane), găgăuzi (32 persoane), precum şi
persoanele cu o altă etnie din Uniunea Europeană (3848 persoane), din celelalte țări ale Europei
(2746 persoane) sau din afara Europei (10790 persoane).
Pentru copiii care nu ştiau să vorbească şi pentru cei sub 14 ani s‐au înregistrat etnia, limba
maternă şi religia declarate pentru ei de către părinți/întreținători; pentru persoanele surdo‐mute
sau persoanele bolnave mintal s‐au înregistrat, de asemenea, cele declarate pentru ele de către
persoanele cu care acestea conviețuiau. Pentru copiii instituționalizați, cărora nu li se cunoştea
etnia, limba maternă şi religia părinților, înregistrarea s‐a făcut conform declarațiilor conducerii
instituției respective.”

Prin urmare, în țara noastră există un număr de 1.236.810 (peste un milion două sute de mii persoane) care nu au vrut/nu a fost posibil sau pentru care, citez „informațiile au fost colectate indirect din surse
administrative, informația nu este disponibilă pentru această caracteristică”.
Mai exact pentru aprox. peste 1 milion de persoane din România nu este posibilă aflarea identității !!!
Acuma să ne ierte Dumnezeu, dar e cusută cu ață albă toată povestea asta ! Cum adică să nu știi (Institut Național de Statistică) pentru peste un milion de oameni ce sunt ei ? Dacă eram în China hai treacă meargă că ei sunt mulți rău, dar pentru noi numărul respectiv înseamnă 6,14 % din totalul populației, procent care nu știm de fapt ce înseamnă ! Sunt oare musulmani sau poate evrei, sunt aceștia țigani sau ce altceva ?
„Noi încă nu știm” - vorba lui Farfuridi, numai că mie mi se pare cam groasă.

Radu Pârvu

Cristian Dicu-Sava • 7 years ago

Cifra fiind foarte apropiata, eu cred ca sunt pesedistii care tocmai su semnat pentru sprijinirea guvernului Grindeanu ! :)

ilie tudor • 7 years ago

La adresa http://www.recensamantroman... , unde sunt prezentate rezultatele recensământului din 2011 care au devenit finale în 2013, dup[ titlul IV, este "Rezultate definitive ale RPL_2011_analiza", de unde putem vedea / salva un fişier pdf de 14 pagini . Vezi:
http://www.recensamantroman...
Explicaţia o găsim la pagina a 5-a şi se referă la metodologia utilizată care este diferită faţă de cea folosită la recensămintele din 1992 şi 2002.
Din categoria celor consideraţi "informaţie indisponibilă" nu fac parte numai cei care nu şi-au declarat etnia, limba maternă sau religia, la cei care nu a dorit să declare se adaugă mare masă a celor recenzaţi fără a fi de faţă.
Citez:

Structura etnică şi confesională a populaţiei stabile a României

La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.
ETNIA
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul celor 20.121,6 mii persoane). S-au declarat români 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (50,9 mii persoane), germani (36,0 mii), turci (27,7 mii), ruşi – lipoveni (23,5 mii) şi tătari (20,3 mii persoane).

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că populaţia de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (97,3%) şi în 39 de judeţe (cu ponderi variind între 98,6% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 30 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.
Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,2%) şi Covasna (73,7%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (38,1%), Satu Mare (34,7%), Bihor (25,3%) şi Sălaj (23,3%).
Persoanele de etnie romă reprezintă 3,3% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,9% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă, şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (7,0%) şi Bihor (6,3%).
Cei mai mulţi ucraineni trăiesc în judeţele Maramureş (30,8 mii persoane), Timiş (6,0 mii persoane), Suceava (5,9 mii persoane) şi Caraş-Severin (2,5 mii persoane), acestea înglobând 88,6% din totalul acestora.
Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,5%) se regăsesc în judeţele Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,2 mii persoane), Braşov (2,9 mii persoane), Caraş– Severin şi Arad (fiecare cu câte 2,9 mii persoane).
Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (20,8 mii persoane) şi Tulcea (1,7 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2,3 mii persoane).
O proporţie de 86,9% dintre ruşi-lipoveni îşi au reşedinţa obişnuită în judeţele Tulcea (10,3 mii persoane), Constanţa (3,6 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila (1,9 mii persoane), Suceava (1,7 mii persoane). În judeţul Constanţa este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,6% dintre persoanele care au declarat că aparţin acestei etnii (19,6 mii persoane).
Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 2,5% la 3,3%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană (de la 0,28% la 0,20%).
LIMBA MATERNĂ
Potrivit liberei declaraţii a celor 18.891,6 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei stabile după limba maternă se prezintă astfel: pentru 90,9% din populaţia stabilă limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,7% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limbă maternă pentru 1,3% dintre persoanele care fac parte din populaţia stabilă, iar limba ucraineană pentru 0,3% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă (fiecare) limba maternă pentru o persoană din 1000.
Interesantă din punctul de vedere al informaţiei pe care o oferă este şi distribuţia populaţiei stabile după limba maternă, pe etnii. Astfel, dacă pentru 99,9% dintre români limba maternă este limba română, în cazul a 98,3% dintre persoanele de etnie maghiară limba vorbită în familie în copilărie a fost limba maghiară, iar pentru 1,7% dintre etnicii maghiari limba maternă a fost limba română. Limba maternă a fost româna pentru jumătate dintre persoanele de etnie romă, iar pentru două din 5 persoane de etnie romă aceasta a fost limba romani, 5,3% dintre persoanele de etnie romă vorbind limba maghiară în familie, în timpul copilăriei. Germana este limba maternă declarată de 68,1% dintre persoanele de etnie germană, 16,9% declarând ca limbă maternă limba română şi 14,7% limba maghiară. Persoanele de etnie turcă au vorbit în familie în copilărie limba turcă în proporţie de 85,6%, restul declarând limba română ca limbă maternă. Trei sferturi dintre ruşii – lipoveni care şi-au declarat etnia şi limba maternă au vorbit în familie în timpul copilăriei limba rusă, restul declarând limba română ca limbă maternă.
RELIGIA
Structura confesională a fost declarată de 18.861,9 mii persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,4% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,4%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,8% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul populaţiei.
Nu există diferenţe semnificative între distribuţia femeilor şi bărbaţilor după religia declarată. Se pot observa însă unele diferenţe în ceea ce priveşte distribuţia pe medii de rezidenţă. Ponderea persoanelor de religie ortodoxă este uşor mai mare între persoanele din municipii şi oraşe (87,1%) faţă de cei care trăiesc în comune (85,7%). În schimb, în rândul populaţiei stabile rurale se întâlnesc mai frecvent decât în urban persoane care au declarat că sunt de religie romano-catolică (4,9% faţă de 4,3%), penticostală (2,5% faţă de 1,4%) sau de religie adventistă de ziua a şaptea (0,6% faţă de 0,3%).
Tabelul 1. Ponderea persoanelor după religia declarată, pe categorii de localităţi (%)

Religia__________________Total_____Municipii şi oraşe____Comune
Ortodoxă________________ 86,5_______________87,1_______85,7
Romano-catolică___________4,6________________4,3________4,9
Reformată________________3,2________________3,1________3,3
Greco-catolică_____________0,8________________0,9________0,7
Penticostală_______________1,9________________1,4________2,5
Baptistă__________________0,6________________0,6________0,6
Adventistă de ziua a saptea___0,4________________0,3________0,6

Proporţii de peste 97,0% din totalul populaţiei stabile a persoanelor de religie ortodoxă s-au înregistrat în judeţele Olt (99,4%), Vâlcea (99,1%), Dolj (98,9%), Gorj (98,4%), Buzău (98,5%), Brăila (98,2%), Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman (98,3%), Argeş şi Ialomiţa (97,9%), Mehedinţi (97,3%), Prahova (97,2%) şi Galaţi (97,1%). Cele mai mici ponderi ale persoanelor de religie ortodoxă s-au înregistrat în Harghita (12,5%), Covasna (21,3%), Satu-Mare (49,6%), Mureş (53,5%), Bihor (59,0%) şi Sălaj (64,4%).
Persoanele de religie romano-catolică sunt majoritare în judeţul Harghita (66,4%) şi deţin ponderi superioare celor înregistrate în alte judeţe în Covasna (36,2%), Satu-Mare (18,4%), Bacău (16,7%) şi Neamţ (10,1%).

Întâmplator am dat peste acest fişier pdf salvat pe calculator prin 2015, făceam ordine acum câteva săptămâni, şi de nu ar fi fost un comentariu citit pe site, nu cred că l-aş fi deschis, link-ul dat este căutat şi găsit acum; aveam de gând să scriu ca să răspund la acel comentariu, doar că am fost determinat s-o fac ceva mai repejor datorită întrebării adresată de domnul profesor.
Fac un rezumat(după acel comentariu), dintr-o populaţie stabilă de 20.121.641 subiecţi, cei socotiţi ca fiind în categoria Informaţie indisponibilă în funcţie de criteriu sunt:
După etnie: 1.236.810
După limbă: 1.230.028
După religie: 1.259.739

SaseSuteSaizecisisase • 7 years ago

cum de mi-a scapat asta ca am vinturat statisticle? m-am uitat si am constatat ca exista un numar alocat fiecarui judet. eu m-am declarat dac.... asa ca unul din Bucuresti mai putin...

calcan albastru • 7 years ago

Daca esti dac zi doua trei vorbe in limba daca ca sa te cred...

Nicu Pîrîu • 7 years ago

TRăinicia TRaciilor TRebue aTRibuită TRainicelor TRepanaţii TRecute TRăite TRa La LA LA La ?!
N-am nimerit-o?
Bine, mai bine copiem de la alţii (https://ro.wikipedia.org/wi...

Nr.crt. Cuvânt Surse Etimologie conform DEX
1 abeş Haşdeu, Vraciu
2 Abrud Haşdeu
3 abur Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
4 acăţa Russu
5 ademană(„dar, mită”) Vraciu; etimon alternativ: magh. Adomány
6 ademeni Haşdeu Cf. magh. adomány.
7 adiia Russu
8 aghiuţă Haşdeu
9 aidoma Haşdeu A + sl. vidomŭ „vizibil”.
10 alac Haşdeu Cf. magh. alakor.
11 ală Haşdeu
12 aldea Haşdeu
13 ameţi Russu Probabil lat. *ammattire (< mattus „beat”).
14 amurg Russu
15 anina Russu
16 aprig Russu
17 argea Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
18 Argeş Haşdeu, Brâncuş
19 arunca Russu Lat. eruncare (a arunca/a înlătura), cf. it arroncare, sp. arrancar
20 azugă Haşdeu
21 baci Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
22 baier Russu
23 baligă Russu (albaneză), Brâncuş
24 baltă Russu (albaneză), Brâncuş
25 bară Haşdeu Din fr. barre.
26 Barba-cot Haşdeu
27 barză Haşdeu, Russu, Vraciu, Brâncuş
28 bască Haşdeu, Russu (albaneză), Brâncuş fr. basque.
29 batal Haşdeu
30 bălaur / balaur Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
31 băga Russu
32 băiat Russu
33 bălan Haşdeu
34 beregată Russu
35 bîr Vraciu
36 Bârsei / Bîrsei(şi numele Bârsan) Brâncuş
37 boare Russu Lat. boreas. (cf. Boreu, zeul al vânturilor nordice la greci)
38 bordei Haşdeu, Russu
39 bortă Haşdeu
40 brad Haşdeu, Russu (albaneză)
41 brînduşă Russu
42 brînză Haşdeu, Russu, Vraciu
43 brîu Russu (albaneză)
44 brusture Russu (albaneză)
45 Bucegi Brâncuş
46 bucura Russu (albaneză), Brâncuş
47 buiestru Russu
48 bunget Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu
49 burghiu Haşdeu Din tc. burgu, bg., scr. burgija.
50 burlan Russu
51 burtă Russu
52 burtucă Haşdeu
53 burtuş Haşdeu
54 butuc Russu
55 butură Russu
56 buză Russu (albaneză)
57 caier Russu
58 caţă Russu
59 căciulă Russu (albaneză), Brâncuş
60 căpuşă Russu (albaneză)
61 căpută Russu (albaneză)
62 cătun Russu (albaneză), Brâncuş
63 cioară Hasdeu, Vraciu
64 cioban Haşdeu Din tc. çoban
65 cioc Haşdeu, Vraciu Onomatopee
66 ciocîrlie Haşdeu Din "cioc"
67 ciomag Haşdeu
68 cîrlan Russu
69 cîrlig Russu
70 codru Haşdeu, Vraciu Lat. quodrum
71 copac Russu (albaneză), Brâncuş
72 copil Russu, Brâncuş
73 creţ Russu
74 cruţa Russu (albaneză)
75 cujbă Haşdeu
76 culbec Haşdeu
77 curma Russu (albaneză)
78 curpăn Russu (albaneză)
79 cursă Russu (albaneză)
80 custură Russu
81 darari Russu
82 daş Russu (albaneză)
83 dărîma Russu (albaneză) Lat. *deramare. (cf. it. diramare, sp./pt. derramar)
84 deh Haşdeu
85 deretica Russu Lat. de-radicare.
86 descăţa Russu
87 descurca Russu Probabil lat. *incolicare (< colus „caier, fir”).
88 desghina Russu Din lat. disglut[i]nare (refăcut după îmbina).
89 dezbăra Russu
90 dezgauc Haşdeu
91 doină Haşdeu, Vraciu
92 don Haşdeu
93 dop Russu
94 droaie Russu
95 dulău Haşdeu, Vraciu
96 fărîmă Russu (albaneză)
97 fluier Brâncuş
98 gard Russu (albaneză), Brâncuş
99 gata Russu (albaneză), Brâncuş
100 gălbează Russu (albaneză)
101 genune Haşdeu, Russu
102 gheară Russu
103 ghes Russu
104 ghimpe Russu (albaneză), Brâncuş
105 ghiob Haşdeu
106 ghionoaie Russu (albaneză), Brâncuş
107 ghiont Russu
108 ghiuj Hasdeu, Vraciu, Brâncuş
109 gîde Haşdeu
110 gîdel Haşdeu
111 gordin Haşdeu
112 gorun Russu
113 grapă Russu (albaneză), Brâncuş
114 gresie Russu (albaneză), Brâncuş
115 groapă Russu (albaneză), Brâncuş
116 grui Russu
117 grumaz Russu (albaneză), Brâncuş
118 grunz Russu (albaneză)
119 gudura Russu
120 guşă Russu (albaneză), Brâncuş Lat. geusiae.
121 gutui
122 horinca hutanu Din ucr. horilka
123 hojma Haşdeu, Vraciu
124 iazmă Haşdeu
125 iele Haşdeu
126 încurca Russu Probabil lat. *incolicare (< colus „caier, fir”).
127 înghina Russu Probabil lat. *imbinare.
128 îngurzi Russu
129 înseila Russu
130 întrema Russu
131 jilţ / jielţ („pîrîu”) Haşdeu, Vraciu
132 jumătate Brâncuş
133 leagăn Russu Probabil lat. *liginare (< ligare „a lega”).
134 lepăda Russu
135 lespede Russu
136 leşina Russu
137 mal Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
138 maldac Haşdeu
139 mare Brâncuş Probabil lat. mas, maris.
140 mazăre Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
141 măceş Russu
142 mădări Russu
143 măgar Brâncuş
144 măgură Russu (albaneză), Brâncuş
145 mălai Haşdeu
146 mămăligă Haşdeu
147 mărcat Russu
148 mărar Brâncuş
149 mătură Russu (albaneză)
150 Mehadia Haşdeu
151 melc Haşdeu, Russu, Vraciu
152 mieru Russu
153 mire Haşdeu, Russu, Vraciu
154 mistreţ Russu
155 mişca Russu
156 mînz Russu (albaneză), Brâncuş
157 morman Russu
158 mosoc Haşdeu
159 moş Russu (albaneză), Brâncuş
160 moţ Haşdeu
161 mugure Russu (albaneză), Brâncuş
162 munună Russu
163 murg Russu (albaneză), Brâncuş
164 muşat Russu
165 năpîrcă Russu (albaneză), Brâncuş
166 năsărîmbă Haşdeu
167 niţel Russu
168 noian Russu, Brâncuş
169 ortoman Haşdeu
170 păstaie Russu (albaneză)
171 păstra Russu
172 pînză Russu
173 pîrîu Russu (albaneză), Brâncuş
174 prunc Russu
175 pupăză Brâncuş
176 pururea Russu (albaneză)
177 raţă Haşdeu, Vraciu, Brâncuş
178 ravac Haşdeu
179 răbda Russu
180 reazem Russu
181 ridica Russu Lat. eradicare „a dezrădăcina”
182 rîmfă Haşdeu
183 rînză Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
184 sarbăd Russu (albaneză), Brâncuş
185 Sarmizegetusa Haşdeu
186 scăpăra Russu (albaneză), Brâncuş
187 scrum Russu (albaneză), Brâncuş
188 scula Russu (albaneză) Probabil lat. *excubulare.
189 scurma Russu Probabil lat. excorrimare.
190 sîmbure Russu (albaneză), Brâncuş
191 sîmvea Haşdeu
192 spînz Russu (albaneză)
193 stăpîn Haşdeu, Vraciu
194 stărnut Russu
195 stejar Haşdeu, Vraciu
196 steregie Russu
197 sterp Russu (albaneză)
198 stingher
199 stînă Haşdeu, Vraciu
200 străghiată Russu
201 strepede Russu (albaneză)
202 strugure Russu, Brâncuş
203 strungă Russu (albaneză), Brâncuş
204 sugruma Russu
205 suguşa Russu
206 şale Russu (albaneză)
207 şiră Haşdeu, Russu
208 şopîrlă Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
209 şoric Russu
210 şut Russu (albaneză)
211 tare Russu
212 traistă Haşdeu
213 tulei Haşdeu
214 ţap Russu (albaneză), Brâncuş
215 ţarc Russu (albaneză)
216 ţarină Russu
217 ţiţei
218 ţăruş Russu
219 ţundră Haşdeu
220 ţurcă Haşdeu
221 uita Russu Lat. * oblitare (< oblitus).
222 undrea Russu
223 urca Russu Probabil lat. *oricare (= oriri).
224 urcior Russu
225 urdă Haşdeu, Russu, Vraciu
226 urdina Russu
227 urdoare Russu
228 vatră Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
229 vătăma Russu Lat. victimare.
230 vătui Russu (albaneză)
231 viezure Russu (albaneză), Brâncuş
232 viscol Russu
233 zară Russu, Brâncuş
234 zăr Russu
235 zburda Russu
236 zestre Russu
237 zgardă Russu (albaneză), Brâncuş
238 zgîria Russu (albaneză?) Lat. *scaberare (< scaber).
239 zgîrma Russu
240 zimbru Haşdeu, Vraciu
241 zîrnă Haşdeu

În coloana Surse se face trimitere la următoarele lucrări:
„Hașdeu”: B. P. Hașdeu, Etymologicum Magnum Romaniae;
„Russu”: Ioan I. Russu, Limba traco-dacilor;
„Vraciu”: A. Vraciu, Limba daco-geților.
„Brâncuș”: Grigore Brâncuș, Vocabularul autohton al limbii române.
Notația (albaneză) marchează acele cuvinte pentru care I. I. Russu a găsit un corespondent de origine indo-europeană în limba albaneză.

Sau de la
http://www.pruteanu.ro/4doa...

calcan albastru • 7 years ago

Doar glumeam....

SaseSuteSaizecisisase • 7 years ago

am scris mai sus ;)

Nicu Pîrîu • 7 years ago

Ptiu drace!
Piei satano!
Sau numărul SaseSuteSaizecisisase este în legatură cu dacii? cu reforma religioasă?!
Un număr de ani? Dacă da, nu cumva e raportat la anul de referinţă de unde se numără timpul, universal adoptat, indiferent de religie?
Da, la religie ce-ai declarat, că la limbă nu cutez să te mai întreb!

SaseSuteSaizecisisase • 7 years ago

Fara religie. Nu o consider reprezentativa pentru mine. Sint legat de univers cu fire nevazute si fac parte din acest univers, Dumnezeu, pe limba voastra, atotcuprinzator... binele, armonia, echilibrul, omenia, dragostea, altruismul, empatia, speranta, viul inconjurator si multe altele...
Cit priveste limba, ma situez de partea dlui Tudor Diaconu (Mosul). O fi n-o fi bine, mi-am facut alegerile.
666 e un numar banal, situat intre 665 si 667 care n-ar trebui sa trezeasca nicio temere sau imagine decit a unui banal numar. Daca va spune altceva nu e vina mea pentru ca eu nu am conditionat pe nimeni. Nu eu. Pe de alta parte, in mitologia noastra preotesele spuneau ca sint cu de 3 ori 6 adica cu Zalmoxis...

aerolaur • 7 years ago

La ghici: niste evrei. Cam cati si-au gasit radacinile care sa le permita "naturalizarea"!

florin1123 • 7 years ago

cam multi...desi sunt inguriicare sunt secretosi si se prtejeaza